Industria de curierat se confrunta, si o va continua sa o faca si in urmatorii ani, cu cea mai mare problema generata de criza de personal, in special curieri, dar si manipulanti marfa sau soferi profesionisti. In opinia lui Felix Patrascanu, Managing Partener FAN Courier, lipsa fortei de munca are mai multe cauze, incepand cu scoala romaneasca care, in mare masura, nu mai are nici o legatura cu cerintele actuale din piata muncii, insa o mare parte o poarta chiar mediul antreprenorial, care, in anii trecuti, nu a dat importanta cuvenita angajatilor.
In 2018, compania a incercat sa compenseze criza fortei de munca resimtita la nivelul intregii economii prin deschiderea Scolii FAN , un proiect propriu, „in care s-au inscris peste 200 de doritori, iar primul cursant care a absolvit cursul si a obtinut si permisul de conducere a intrat recent in echipa noastra de curieri”, a explicat Felix Patrascanu. Cu peste 6.100 de angajati la nivel national, o crestere medie de 7,33%, din care aproape 3.000 de curieri, compania romaneasca de curierat a devenit unul dintre cei mai mari angajatori din Romania, iar pentru a-si atrage forta de munca a introdus un sistem de bonusare prin intermediul unor Indicatori de Performanta. Astfel, venitul lunar al unui curier poata sa depaseasca 3.000 de lei. Costul pe salarii al companiei a fost de peste 20%, insa per total cresterile, nu numai pe salarii, au fost de 33%, aici intrand si alte cheltuieli legate de angajati, incepand cu traininguri sau cu transportul acestora la munca.
Dupa cum crede oficialul FAN Courier, lipsa angajatilor a reprezentat principala problema in 2018 a curieratului si a intregii Romanii, iar o parte din vina o poarta chiar mediul de afaceri local. „Toata aceasta criza, din punctul meu de vedere, ni se si datoreaza. In momentul in care aveam nevoie de angajati, erau cinci, zece oameni la poarta. Celor care doreau o schimbare, le spuneam ca pot pleca linistiti la alt angajator, pentru ca are cine sa ii inlocuiasca. Lucrurile s-au schimbat dramatic! Avand acea situatie la momentul respectiv, poate nu ne-am aplecat cum a trebuit asupra oamenilor si nu ne-am dus catre ei sa dialogam, deoarece nu o vedeam ca o problema. Oamenii au realizat foarte repede ca se castiga mai bine in strainatate, nu neaparat sa si traiasca mai bine“, a afirmat Patrascanu, care crede ca trebuie schimbata paradigma „angajator-angajat“.